OCTAV UNGUREANU

Povesteste-ne cum ai inceput sa faci comics..

Am inceput fara sa-mi dau seama. Cand eram mic, imi placea sa desenez si sa colorez, ca orice copil de altfel, doar ca s-a lipit de mine si am continuat s-o fac si sper s-o fac pana pe la vreo 90 de ani cand imi voi desena memoriile. Foarte mult mi-am exersat mana si creionul in liceu, cand imi desenam colegii sau profesorii in diverse ipostaze, mai mult sau mai putin decente; faceam adevarate dueluri cu cativa colegi: eu ii desenam patind ceva apoi ei ma desenau patind ceva si mai rau si tot asa.

N-am urmat nici un curs special pentru ca intotdeauna am privit asta doar ca un hobby, nu am considerat niciodata desenatul ca ceva serios. Total intamplator am ajuns sa expun la Salonul de Benzi Desenate din 2006: decorasem cu cateva desene standul unor prieteni cand unul dintre organizatori mi-a oferit un intreg stand ramas gol. Mi-am adunat repede niste desene de pe acasa, le-am lipit pe peretii standului si am ramas chiar uimit de reactiile oamenilor care "citeau" desenele si gustau glumele. Zambetele lor si mai ales incurajarile m-au ambitionat foarte mult si am inceput sa desenez mult mai des, chiar zilnic, mai ales dupa ce mi-am facut si blogul.

[Show as slideshow]

Ai un subiect predilect?
Nu stiu daca am un subiect preferat, desenez orice: de glumele prietenilor sau prostiile care imi trec prin cap pana la chestii pe care le aud pe strada, de la
oamenii pe care ii vad prin oras pana la personajele din lumea politica, de la glume despre sex pana la evenimente din istorie sau filme. Orice ma poate inspira si prin desenele mele incerc sa aduc zambetul si sa transmit ceva "cititorului", sa-i las o impresie… fie ca il conving sa nu mai arunce gunoiul pe jos sau sa isi puna niste intrebari. Incerc sa promovez mersul pe bicicleta, gandirea verde, libertatea de exprimare, folosirea corecta a limbii romane, benzile desenate ca mijloc de comunicare si multe altele. Printre astea bineinteles mai strecor si desene cu fete dezbracate, asta e… fiecare cu pasiunea lui.

Cum ajungi la publicul tau?
Cel mai bun (si uzitat) mijloc de a ajunge la publicul "meu" este blogul, de care sunt de-a dreptul obsedat, postez si cate 6-7 desene pe zi si mai ales ma bucur ca prin intermediul blogului am ocazia sa interactionez cu cititorii si cu alti pasionati de benzi desenate. Am avut ocazia sa si public in fiecare vineri in ziarul Compact iar acum fac saptamanal un episod de benzi desenate pentru revista Sapte Seri. Inafara de web si print, caut si alte metode de comunicare: am avut si expozitii in strada (cea de anul trecut de la Street Delivery a fost un mare succes) si am organizat deja 4 petreceri cu benzi desenate la Baraka si vara asta voi continua traditia. Si pe langa toate astea lipesc stickere prin oras.

Care este statutul unui realizator de comics in Romania, cum se raporteaza ceilalti artisti la el?
Benzile desenate sunt o "industrie" destul de obscura la noi dar se dezvolta cu fiecare an ce trece. Public devorator de comics exista dar oferta la noi e foarte
foarte mica, pot numara pe degetele de la o mana locurile de unde poti cumpara reviste de benzi desenate. Exista totusi cateva site-uri bune de comics autohtone (Fredo and Pid’jin, Comics.CevaMarunt) si din ce in ce mai multe fanzine (Zi-ne, Glorioasa Fanzina si altele). Imi vine greu sa ma numesc artist dar pana la urma orice om care creaza ceva si pune pasiune in asta e un artist.

Numeste o carte, un grup de muzica preferat…
Cartea preferata cred ca va ramane pentru totdeauna Morometii (ambele volume), pentru complexitatea dramei umane redate atat de bine de Marin Preda, filmul din ‘88 este deasemenea superb. Iar ca muzica am ales hip-hop-ul, pentru ca intotdeauna transmite ceva, imi place sa ascult si jazz si sunt un mare fan al lui James Brown si al muzicii bune in general. Un alt preferat de-al meu este si Cab Callaway, de unde cred ca am luat si numele Smoking Cool Cat: