MIHAIL COSULETU
Artistul este înainte de toate, un căutător al propriului drum și al propriului univers. Dincolo de toate acestea, nu pot exista decât ipoteze. Mihail Coșuleţu este o surpriză în spaţiul artei contemporane. Are un spirit franc, capabil de a pune pe masă cărţile dimensiunilor interioare pe care le sondează. În lucrările sale, atracţia pentru culorile vii, energice, înfășurate în ironii subtile este evidentă.
În ciuda faptului că lucrezi și în domeniul design-ului graphic, nu ți-ai pierdut apetența pentru pictură. Ce te atrage la acest mod de exprimare artistică?
În primul rând, acesta este modul meu de exprimare. Graphic design-ul este o sursă de finanțare. Ca să zic așa, pictura este meseria mea primară și apetența pentru pictură este de la sine înțeleasă.
Ne poți spune mai multe despre tema expoziției “Portret de familie. Mad Pets & Englishmen” care se desfasoara la Atelier 030202?
Este vorba despre răspunsul meu la ceea ce mă înconjoară, răspuns fabulatoriu, pentru că ceea ce prezintă aceste lucrări nu este realitatea pe care o experimentez zi de zi, ci una inventată, cosmetizată.
Dacă lucrurile ar arăta ca în picturile mele, realitatea ar fi cu totul alta și această expoziție nu ar mai exista.
Pistol resistance
Give cofee to the cat
Republica 2005
Al doilea zambet
Marele neam, fratele si mangusta
Muntele vrajit
Capo
Colos
Există în lucrările tale anumite simboluri sau motive pe care le folosești constant?
Există o constantă pe care vreau să o imprim tuturor lucrărilor, cel puțin în această serie; și anume o atmosferă a unui portret de familie realizat la comandă. Și ca să fiu mai exact, un fel de realism al reprezentării, indiferent de subiectul abordat.
Tema introspectivă a autoportretului este prezentă în creația ta. Ne poți spune ce semnificație are pentru tine acest subiect?
Fiind vorba de pictura realistă ce vizează o realitate paralelă, o societate imaginară personală, este în primul rând firesc să figurez în ea. Eu mi-am inventat lumea aceasta și, în consecință, am tot dreptul să apar în ea.
Proiectele tale necesită o muncă laborioasă. Există anumite etape de lucru care joaca un rol important în creația ta?
Cea mai laborioasă dintre etape este prima, cea în care îmi definitivez conceptul și în care îmi clarific ce am de spus. Tot ceea ce urmează este efortul de a-mi subordona limbajul plastic mesajului.
Lucrările tale sunt presărate cu ironie fină. Unde îți găsești inspirația pentru subiectele lor?
După cum am spus mai sus, redau o realitate. Orice realitate care se respectă are doza ei de umor, ironie sau sarcasm, nu aș putea să explic foarte exact care îmi sunt sursele ironiei.
Care consideri că este rolul artistului în societatea contemporană?
Artistul nu are rol în societatea contemporană. Daca el își găsește locul sau altcineva i-l găsește, se poate numi că este norocos, dar în niciun caz acesta nu este rolul lui. El poate exista în conjuncturi mai mult sau mai puțin favorabile, dar nu are un rol anume, chiar dacă alții i-l dau.
Mai este loc de abordarea tradițională în pictură sau consideri că procesul artistic propriu-zis a fost “invadat” de tehnologia modernă?
Este o falsă problemă. Noile medii și așa-zisele tehnici tradiționale sunt, una față de cealaltă, ontologic, altceva. Bineînțeles că este loc pentru orice, după cum bine vedem, iar după părerea mea, accepțiunea modernă despre tradiționalism se referă la subiect, nu la mediul de exprimare. Repet, este loc pentru orice.
Cum vezi tu dezvoltarea pieței artistice din România, raportat și la ce se întâmplă pe piața internațională a artei contemporane?
Este o imagine foarte violență între o piață artistică funcțională și cu tradiție și … nimic. Nu știu cum sau în ce măsură se va dezvolta această deja mitică entitate, numită piața de artă din România.
Numește un artist, o carte și o melodie preferate.
Nu am avut niciodată un singur artist, o singură carte și, mai ales, o singură melodie preferate. Dacă aș avea numai câte un exemplu din fiecare, m-aș simți mult mai singur. Îmi plac Julio Larraz și David Hockney în special, ca artiști; din literatură prefer nume ca Orhan Pamuk și Milorad Pavic, iar în muzică gusturile mele pendulează în aria blues-ului și rock’n’roll -ului.
Website:
http://www.personalmike.blogspot.com/
http://www.cosuletupainting.blogspot.com/
http://www.cosuletudrawing.blogspot.com/
Interviu realizat de Elena Andrei
Articolul a aparut in revista ArtClue, format print si web. Solicita revista in format pdf aici>>
.jpg)
.jpg)
